by

Poveste în carne

Povestea lui Shelley Jackson, Skins a fost publicată într-un mod inedit, astfel că ea există doar în carne. Nu și în oase sau, mă rog, pe hârtie, așa cum suntem obișnuiți să găsim cărțile. Aproximativ două mii de voluntari au fost folosiți pentru ”publicarea” cărții, fiecare primind câte un cuvânt pe care trebuia să și-l tatueze pe o zonă a corpului.

Ar fi cam imposibil ca această poveste să se asambleze, având în vedere că unele ”cuvinte” au murit. Spun ”cuvinte” pentru că autoarea nu se referă la cei care s-au implicat în ”scrierea” cărții ca la niște oameni sau personaje importante (sunt și mulți ai dracu’), pentru ea sunt cuvinte . De altfel, le-a și spus de la început că așa-i va trata, o dată ce s-au angajat în proiectul ăsta. Și uneori mai află că două dintre cuvintele ei s-au căsătorit :)) Drăguț, nu?

Iată cum arată o frază din cartea lui Shelly:

The vivacious words are on skin not dead paper.