Unde-s cele mai stresate femei din lume?

Da, s-a făcut un studiu pe 6500 de femei din 21 de țări și s-a dovedit că indiencele-s cele mai stresate femei ”din lume” [chestia asta e la fel de stupidă ca atunci când zici că Andreea Marin e cea mai frumoasă femeie din România, de parcă toate româncele au fost văzute].
Pe românce nu cred că le-a întrebat nimeni dacă și cât sunt de stresate. Dar hai să vedem lista cu stresate, pe nații:

India (87%)
Mexic (74%)
Rusia (69%)
Brazilia (67%)
Spania(66%)
Franța (65%)
Africa de Sud (64%)
Italia (64%)
Nigeria (58%)
Turcia (56%)
U.K. (55%)
U.S.A. (53%)
Japonia (52%)
Canada (52%)
Australia (52%)
China (51%)
Germania (47%)
Thailanda(45%)
Korea de Sud (45%)
Malaezia (44%)
Sweden (44%)

Makeup artist

Nu știu alții cum sunt, dar eu când întâlnesc un om frumos care face lucruri frumoase țin neapărat să vorbesc despre asta. Un astfel de om este Andreea, pe care am cunoscut-o când am luat un colier făcut chiar cu mânuța ei. Are un blog de handmade unde a pus la vânzare foarte multe chestii interesante și accesibile, ca preț.

În ultimul timp o văd că machiază și participă la concursuri de machiaj, de unde ia toate premiile puse la bătaie. Pentru că sunt obsedată de cosmetice și pentru că bestia m-a fericit (nu mai țin minte cu ce ocazie, dar oricum nu-mi citește blogul, deci sunt safe) cu o trusă de machiaj care are 100 de farduri, 100 de rujuri, creioane, blush-uri etc, cu care pot să-mi fac de cap vreo zece ani de-acum încolo, îmi place să văd tot felul de combinații de machiaj pe care mi le pot face. Și asta am văzut la fata asta. Are foarte multă imaginație și talent, iar machiajele sunt din ce în ce mai mișto.
O să vă arăt câte ceva din munca ei:

V-am zis că e un om frumos, care face lucruri frumoase, da? :) Dacă știți femei interesate să le facă machiaj profesional, de zi, de seară, de haloween etc, luați legătura cu ea. Pentru că e o fată cu bun simț, nu cere nici foarte mult. Mai mult găsiți pe blogul ei.

Formula Prostiei și a Inteligenței

P(prostia) = S(scopuri) ∩ M(mijloace)
Profilul: 1-0; Prost cu pretenţii/autentic: are/îşi propune scopuri variate (adesea ca urmare a presiunii şi modelelor sociale şi educaţionale), dar nu are mijloacele intelectuale adecvate realizării lor.
Profilul: 0-1; Prost simpatic/ignorant: nu îşi propune/nu are scopuri adecvate sau variate, dar ar avea mijloacele intelectuale necesare realizării lor.
Profilul: 1-1; Inteligent activ: are/îşi propune scopuri variate şi are mijloacele necesare atingerii lor.
Profilul: 0-0; Inteligent pasiv sau Prost adaptat; doar dacă îi mobilizezi în sarcini poţi să-i diferenţiezi. Moliere spunea cu referire la această situaţie că un învăţat (inteligent) care tace nu se deosebeşte de un prost care nu spune niciun cuvânt.
Legenda: 1-prezenţa sau exces; 0-deficit sau absenţă

Aşa cum se vede mai sus, prostul nu este antitetic deşteptului. El este antitetic inteligentului. Opusul deşteptului este novicele. Altfel spus, inteligenţa (şi prin contrapondere prostia) se referă la capacitatea de (1) a ne organiza mintal pentru a rezolva probleme şi/sau a descoperi probleme şi (2) a învăţa rapid şi eficient cunoştinţe noi. Când vorbim de deştept versus novice ne referim la cunoştinţele acumulate. Cineva care este inteligent poate să nu fie foarte deştept, în sensul că nu are un volum mare de cunoştinţe. Această conceptualizare duce la o categorie fascinantă de „proşti deştepţi/experţi”, adică oameni cărora nu le prea funcţionează mintea rapid şi eficient, dar au un volum mare de cunoştinţe, obţinute prin muncă şi efort, care, punctual şi contextual, pot fi utilizate cu succes, ca expertiză, adesea rigidă, inflexibilă! Atenţie însă, dacă un prost poate să fie expert, nu înseamnă că orice expert este prost (aceasta a fost o notă explicită pentru cei tentaţi să interpreteze altfel lucrurile, sic!). Moliere spunea cu referire la această categorie că un prost învăţat este mai prost ca unul neînvăţat.

Pastile Psihologice pentru Prostie şi Inteligenţă

Fii conştient/ă de nivelul tău intelectual (metacogniţie):
Fă-ţi o testare psihologică ca să ştii cum stai. Faptul că nu o faci şi că nu ştii cum stai, nu anulează realitatea care există acolo.
Dacă eşti “mai înspre” inteligent („sapiens”):
– Evită cele opt Ispite (ca să nu ai pusee de prostie);
– Dacă îţi pasă de societate şi de oameni, luptă împotriva prostiei (Inteligentul Erou);
– Dacă nu îţi pasă de societate şi vrei doar să ai o viaţa personală liniştită, evită să arăţi inteligenţă în faţa prostului! (dar vei fi un Inteligent Laş).

Dacă eşti “mai înspre” prost, ca trăsătură („stupidus”):
– Acceptă acest lucru;
– Aminteşte-ţi mereu acest lucru, dar şi că fericirea nu depinde de inteligenţă;
– Lucrează pentru a fi fericit, nu pentru a fi performant;
– Respectă-i pe cei inteligenţi şi fă-ţi-i prieteni;
– Fixează-ţi scopuri realiste care pot fi atinse cu mijloacele pe care le ai;
– Acumulează cunoştinţe pentru a fi măcar un prost deştept/expert!

Restul aici

Țigări pe rețetă

În Islanda se dezbate un proiect de lege prin care țigările nu vor mai fi comercializate la orice colț de stradă, ci doar în farmacii, pe bază de rețetă. Fumătorii vor merge la medic, unde vor încerca tot felul de metode pentru a se lăsa de fumat, iar dacă acestea nu dau roade, medicul le va prescrie țigări cu porția. Știți voi, cum se dă și xanaxul.

Cu această decizie cred că vor proteja copiii și tinerii, evitând ca aceștia să se apuce de fumat, iar ”tratamentul” cu țigări pe bază de rețetă va fi foarte ieftin. Cei care nu vor reacționa la tratamentele antifumat vor primi diagnosticul de dependenți, iar dependenții nu ar trebui să plătească taxă la stat. La nivel mondial s-ar da lejer șah mat marilor companii de tutun. De asemenea, unii propun ca dependența de nicotină să fie pusă în aceeași oală cu dependența de heroină. ”Să renunți la nicotină este la fel de greu ca atunci când renunți la heroină. Nu în ceea ce priveşte reacţiile adverse, dar în termeni de pofte şi cât de repede unul devine dependent”, spune un doctor al cărui nume oricum nu-l va reține nimeni.

Sursa

Loteria embrionilor

Când mă bucuram că nu prea mai există chestii care să mă mire, mă lovește: cu 20 de lire poți câștiga un copil. În Marea Britanie va începe un joc, la care poate participa oricine își dorește un copil. Chiar dacă ești singur, necăsătorit sau homosexual. Astfel că, lunar, fiecare poate câștiga tratamente de fertilitate în valoare de 25.000 de lire, la una dintre cele mai tari clinici.

Dacă tratamentul nu dă roade, se pot găsi donatori sau chiar surogate. De asemenea, fiecare câștigător va primi un telefon mobil, pentru a ține legătura permanentă cu doctorul (sper să fie un Cha). Dacă jocul va avea succes, toată chestia asta se poate răspândi la nivel internațional.

Am văzut că toată chestia asta a stârnit controverse (în special religioase). Se spune că oamenii n-ar trebui să se nască printr-o loterie, că se scoate la vânzare o viață, că e înjosită întreaga natură a reproducerii umane, că mai bine s-ar investi în cercetări, pentru a face ca oamenii să se înmulțească în mod natural. Parcă mai văd niște muieri care ies cu pancarde, lacrimi artificiale și biblii, să urle că nu, nu, mai bine nu. Eu nu văd nicio problemă în asta. Facă-se! Decât să stau după cercetători și să bag tratamente pe care nu mi le permit, mai bine joc la o loterie de asta. Sunt atâtea femei care își doresc să fie mame și, credeți-mă, e chinu’ dracu’ să trăiești cu frustrarea asta.

Sursa

Ai terminat o facultate degeaba

Să zicem că ți-a plăcut școala și chiar ai învățat, te-ai implicat, nu doar ai frecventat-o, ca un crai, fără foi și pix. Să zicem că ai avut și profi foarte mișto, de la care ai învățat foarte mult, nu doar teorie. Să zicem că și practica din facultate ți-a fost de folos pentru a ști cu ce se mănâncă domeniul pe care l-ai ales. Acum, ca proaspăt absolvent, fără pile și fără bani, deschizi marile site-uri cu job-uri și te pui pe căutat.

Dacă ai avut (ne)norocul să faci Psihologia, să știi că în Iași, de doi ani, e pauză. Iar dacă mai apare câte unul, o dată pe an, se cere experiență. Eu, ca proaspăt absolvent, chiar dacă am făcut voluntariate, am participat la conferințe, workshopuri și tot ce s-a putut considera ”acumulare de experiență” pe timpul facultății, nu am nicio șansă. Nimeni n-are chef să investească în oameni cu potențial, iar unii dintre noi chiar n-au avut chef să care servieta vreunui profesor pentru a ajunge, ulterior, asistent universitar. Nici măcar nepoate de secretare nu ne-am născut, ca să avem zece pe linie, loc asigurat pe la vreun birou, carte de muncă și 15 milioane pe lună. Nu, unii dintre noi chiar nu vor să pupe-n cur, chiar nu vor să-și cumpere locuri de muncă, chiar nu vor să stea pe la uși ca niște milogi, ca poate cuiva i se face milă și ne dă o firimitură.

Tot aud vorba aia ”că toate lumea începe de jos”. De jos, cum? Să faci cafea? Să ștergi pe jos? Să faci copii xerox? Dacă angajatorii au impresia că pentru asta am băgat eu zeci de milioane în facultate, atunci, cu tot respectul, bine pa.
Și uite așa vedeți studenți buni lucrând la fastfood, la chiloți, la baruri, chinuindu-se cu 8 milioane pe lună, pe când băiatu’ lu’ tata șade, incompetent, unde vrea mușchiu’ lui. Nimănui nu-i pasă că un manager e analfabet sau că are jobul ăla pentru că tacsu-i medic. Investiți în ăștia, pentru că merită. Serios. Dacă un bou care a terminat o facultate și care încă mai scrie ”omorâ” sau ”să fi” este angajat doar pentru că are pile, nici nu mă miră că societatea asta e așa varză.

Văd oameni relaxați în jurul meu, oameni care se pișă pe facultățile mele, cărora nu le trebuie studii ca să facă bani. Tu, ca om, îți faci datoria educațională, urmezi pașii firești în a te forma pe un domeniu, și la sfârșit te lovești de o mare pauză: nu te vrea nimeni. Nici nu mă miră situația din ce în ce mai dezastruoasă de la BAC. Cum dracu’ să învețe mucoșii ăia cu atâtea gadget-uri sub nas? Prin cluburi sau crâșme nu mai ai loc de ei. Părinții le bagă un milion pe zi în bot, ca să compenseze absența din viața lor și i-au liniștit. Nu te mai verifică nimeni la teme acum, nu mai observă nimeni că plodul se dezvoltă eronat și analfabet, tot ce contează e să treacă clasa.

Revenind la absolvenții de facultate. Nu vă mai chinuiți. Serios. Puteți deschide o mustărie și fără studii. Banii lui tata sunt suficienți. Dacă nu sunteți pupincuriști, stați acasă. Nu plătiți chirie, o masă caldă v-o dă mama și dacă vreți bani, puteți merge să lucrați în străinătate. E mai curat, mai civilizat, banii sunt ok. Dacă nu vă iese acolo, puteți câștiga și aici, destul de bine, cam cât un psiholog.

E Iunie, e Joi

Deja mă resemnasem cu ideea că va fi pentru a doua oară când Horia Brenciu cântă la Iași, iar eu ratez momentul. Cu trei ore înainte să înceapă cântarea, primesc telefonul salvator: s-a găsit o masă de CINCI persoane, deci nu numai că mergeam, dar mai puteam lua pe cineva! Așa că am început să iau agenda telefonică la rând. Nimeni nu voia. O aveam într-un colț al creierului pe profa mea preferată, dar am zis că nu îndrăznesc, pana mea, poate femeia are treabă, nu-i place, n-are chef. Totuși o sun:
– Bună seara!
– Bună!
– Vă place Horia Brenciu?
– Da!
– E în seara asta la 11. Avem masă, mai puteți lua pe cineva.
– Ok. Ne vedem în față la Dublin, la 10.30.
Mai spontan de atât nu există.

Concertul a fost senzațional. Omul ăsta e argint viu pe scenă! Toți oamenii din trupă sunt adevărați maeștri în a face publicul să se simtă extraordinar de bine. Show-ul a fost plin cu surprize plăcute, momente speciale, momente nebune, momente de vis. Publicul a fost înnebunit, de vreo trei ori i-am chemat înapoi pe scenă, în ciuda faptului că, la un moment dat, Brenciu ne-a zis ”da’ duceți-vă, dragilor, acasă, la somn!” :) Nu, noi nu voiam să plecăm, noi mai voiam să ne cânte! :)

La un moment dat, cum dănțuiam eu acolo, văd un omuleț care se uita lung la o bancnotă de 1 leu. Am început să râd isteric și îi zic:
– Scuză-mă că te întrerup, dar ce are așa deosebit bancnota aia, de nu-ți poți lua ochii de la ea?
– Cred că…sunt singurii bani pe care-i am în buzunar, îmi zice el timid.

După concert, nu-i venea nimănui să meargă acasă, așa că am mers într-un pub să schimbăm idei, impresii, filosofii. Nu v-am zis că lumea era fascinată de profa mea, care chiar știe să se distreze și cu care poți să ai, oricând, câteva zeci de discuții interesante, pe orice subiect.
A fost o seara memorabilă, consistentă, cu lume de calitate, iar ciorba de a doua zi a fost dumnezeiască.

Studiu de caz

Având în vedere că tot există reticența față de terapeut, m-am gândit să vă arăt un studiu de caz complet, ca să vă faceți o idee.

1. Date personale

Nume, prenume – L.M.

Vârsta- 23 de ani

Ocupația – Studentă

2. Prezentarea problematicii prezente

Pacienta se prezintă la psihoterapeut îndrumată de o prietenă care era studentă la facultatea de psihologie. Pacienta prezintă o stare de tristețe accentuată și anxietate generalizată. Plânge mult în fiecare zi, are expectanțe negative cu privire la viitor, consideră că viața ei nu va mai fi niciodată fericită. Se află în situație de criză emoțională după despărțirea de prietenul ei. Această despărțire intervenise de după două săptămâni și a fost un șoc pentru aceasta. Erau împreună de cinci ani și ea aștepta să se căsătorească, deși nu stabiliseră nimic concret. Vestea a luat-o prin surprindere și nu știe să facă față situației.

3. Diagnostic psihiatric

Nu există un diagnostic psihiatric confirmat. Pacienta prezintă anxietate, comportamente de tip depresiv datorate separării, șoc emoțional.

4. Descrierea problemei biopsihosocial

Din punct de vedere biologic pacienta a slabit 3 kg în două săptămâni, afirmă că nu mănâncă mai nimic pentru că nu poate să înghită. De altfel, susține că simte un nod în gât permanent. Acest lucru o îngrijorează, dorind să meargă la un control medical, să vadă dacă nu are o problemă cu glanda tiroidă.

Din punct de vedere psihologic prezintă insomnii sau coșmaruri în perioada în care reușește să adoarmă. Se culcă și se trezește cu aceleași gânduri, de neacceptare a ceea ce i s-a întâmplat. Plânge mult și când povestește ce i s-a întâmplat nu este coerentă. Îi este frică de faptul că viața ei va fi o permanentă căutare a relației care s-a încheiat și că nu va fi niciodată fericită.

Din punct de vedere social este studentă în anul IV, are rezultate medii la facultate și dorește să urmeze un master, fără a ști foarte bine ce specializare dorește să aleagă. Avea în plan să plece în străinătate după terminarea școlii, inclusiv a masterului, împreună cu fostul prieten. Acesta acea rude într-o țară europeană și acest lucru îi făcuse să își facă planuri de a pleca din țară, urmând a fi sprijiniți de aceste rude. Este singurul copil la părinți și părinții nu știu deocamdată de despărțirea lor.

Pacienta se descrie ca fiind o persoană extravertită, optimistă în general și se credea echilibrată și sigură pe ea. Ultimele evenimente din viața sa i-au contrazis însă părerea despre ea, acum considerând că nu se mai cunoaște. Nu înțelege reacția prietenului ei, pentru acesta nu i-a oferit nicio explicație pe care ea să o înțeleagă, afirmând că singura explicație a fost că nu se potrivesc și s-a plictisit.

5. Obiectivele terapiei

Psihoterapia a avut două obiective:

– susținerea emoțională în depășirea situației de criză

– ameliorarea simptomatologiei sau eliminarea ei

6. Planul de intervenție

Planul de intervenție s-a derulat pe parcursul a doar șase ședințe, ulterior pacienta renunțând la terapie datorită întâlnirii unei alte persoane și începerii unei noi relații cu aceasta.

Ședința 1: Anamneză. Cunoașterea problematicii prezente.

Ședința 2: Susținere emoțională prin ascultarea pacientei. Resemnificări. Lucrul de schimbare simbolică a evenimentului.

Ședința 3: Travaliul de separare. Metapoziții.

Ședința 4: Exerciții de sugestibilitate. Explicarea legăturii dintre transa hipnotică și problematica pacientei.

Ședința 5: Transa hipnotică. Ancorare în resurse

Ședința 6: Transă hipnotică. Frunze pe lac.

7. Momente semnificative în timpul psihoterapiei

Am considerat că principala nevoie prezentă a pacientei este cea de descărcare emoțională și de acceptare a situației. La venirea la cabinet pacienta refuză să accepte emoțional evenimentul, caută explicații și speră să se împace cu prietenul ei. Nodul din gât pe care îl simte este simbolic  o exprimare a unui ”lucru nedigerat”, ”pe care nu îl poate înghiți”. Am determinat-o să cpnștientizeze această semnificație  și am lucrat cu evenimentul, schimbându-i forma, mărimea, astfel încât să îl poată ”înghiți”. A reușit să realizeze acest lucru și la a treia ședință nu mai avea această problemă. Scăderea în greutate avea simbolistica de suferință și a mai păstrat lipsa poftei de mâncare. Între timp a aflat că fost prieten are o nouă relație. A dorit în acest moment să rupă legăturile emoționale cu el, considerându-se trădată și umilită.

Am realizat un travaliu de separare de fostul prieten și, prin tehnica de metapoziții, a experimentat variantele pe care le are în continuare. Interesant că nu în poziția în care s-ar împăca cu prietenul ei s-a simțit cel mai bine, ci în una cu o relație nouă. Am discutat comportamentele care ar duce-o spre o nouă relație. A afirmat că va ieși cu prietenele ei la o petrecere, la sfârșitul săptămânii. La exercițiile de sugestibilitate a răspuns repede, mai ales la sugestia de greutate.

La scenariul de Ancorare în resurse a găsit ca resursă necesară iubirea și ca ancore, o cruciuliță și marea. Simbolul apei e feminitatea, iar acest lucru a arătat încă o dată că e în căutarea unei noi relații. Scenariul Frunze pe lac a avut ca scop liniștirea și transmiterea mesajului că va veni și ”vreme bună”. Pentru ea a venit mai repede decât credeam.

8. Rezultate

Pacienta a întrerupt terapia după ce a întâlnit un alt bărbat cu care a început o relație. Starea ei era bună, comportamentele de tip depresiv se amelioraseră, anxietatea era mai scăzută. Pacienta a sunat înainte de ziua în care avea programare pentru o nouă ședință și a explicat că ea consideră că viața ei poate să revină la normal, că are un nou prieten și că se simte destul de bine, încât să nu mai continuie terapia. Am invitat-o să mă sune din când în când să-mi spună că se simte mai bine și cum îi merge relația. Nu a mai sunat ulterior. Probabil că noua relație a fost un refugiu care i-a oferit stima de sine și feedback-ul emoțional de care avea nevoie.

Autor studiu: Dr. Monica Raclariu

 

Sfaturi pentru o viață rațională și fericită

1. Urmează ”decalogul raționalității” și evită ”decalogul iraționalității”.

2. Asimilează ”nucleul sănătății” (acceptă ceea ce nu se poate schimba,  fă tot ceea este omeneşte posibil să schimbi ce se poate schimba, amintindu-ți însă mereu că uneori lucrurile nu trebuie să se întâmple cum vrei tu) și renunță la ”nucleul nebuniei” (eu trebuie cu necesitate să…, ceilalţi trebuie cu necesitate să…,viața trebuie cu necesitate să….)

3. Să dorești și să faci tot ceea ce depinde de tine pentru ca lucrurile să se întâmple așa cum vrei tu, dar în același timp să ții minte că nu scrie nicăieri că lucrurile trebuie cu necesitate să se întâmple așa cum vrei tu.

4. Nu uita că ar fi de dorit ca toți ceilalți să te trateze corect, dar asta nu înseamnă că și trebuie cu necesitate  să o facă.

5. Nu uita că ar fi de dorit să reușești în tot ceea ce faci, dar asta nu înseamnă că și trebuie cu necesitate să reușești.

6. Nu uita că ar fi de dorit ca viața să fie ușoară și dreaptă, dar asta nu înseamnă că și trebuie cu necesitate să fie așa.

7. Nu uita că dacă lucrurile nu se întâmplă așa cum ți-ai dorit, asta nu înseamnă că ești fără valoare ca om, ci doar că ai avut un comportament mai puțin performant, care, probabil, poate fi îmbunătățit.

8. Nu uita că dacă lucrurile nu se întâmplă așa cum ți-ai dorit, asta nu înseamnă că este o catastrofă (cel mai rău lucru care ți se poate întâmpla), ci este doar un lucru neplăcut (poate chiar extrem de neplăcut), fără ca asta să însemne totuși că este cel mai rău lucru care ți se poate întâmpla și că nu te mai poți bucura de viață.

9. Nu uita că dacă lucrurile nu se întâmplă așa cum ți-ai dorit, poți tolera asta și poți merge mai departe, bucurându-te de viață, deși este mai greu la început.

10. Nu uita că este plăcut să ai aprobarea și dragostea celorlalți și fă tot ceea ce este omenește posibil să le obții, dar amintește-ți că și fără ele te poți accepta ca ființă umană, care are dreptul să se bucure de viață.

11. Nu uita că este de preferat să faci lucrurile perfect, dar este omenește să greșești.

12. Nu uita că oamenii reacționează așa cum doresc ei, nu cum dorești tu, și amintește-ți că și ei, ca și tine, nu sunteți perfecți.

 

Sursa: Tratat de psihoterapii (Daniel David)

Decalogul raționalității

1. Ar fi preferabil să reușești în tot ceea ce faci și fă tot ce depinde de tine în acest sens, dar dacă nu reușești, nu înseamnă că ești fără valoare ca om, ci doar că ai avut un comportament mai puțin performant, care poate fi îmbunătățit în viitor.

2. Ar fi preferabil să reușești în tot ceea ce faci și fă tot ce depinde de tine în acest sens, dar dacă nu reușești, amintește-ți că e doar (foarte) rău, fără a fi însă catastrofal (cel mai rău lucru care ți se poate întâmpla).

3. Ar fi preferabil să reușești în tot ceea ce faci și fă tot ce depinde de tine în acest sens, dar dacă nu reușești, poți tolera/suporta acest lucru neplăcut și mergi mai departe bucurându-te de viață, chiar dacă la început este mai greu.

4. Ar fi preferabil ca toți ceilalți să se comporte corect și/sau frumos cu tine, dar dacă nu se comportă așa, nu înseamnă că tu sau ei sunteți fără valoare ca oameni.

5. Ar fi preferabil ca toți ceilalți să se comporte corect și/sau frumos cu tine, dar dacă nu se comportă așa, amintește-ți că este doar (foarte) rău, fără a fi însă catastrofal (cel mai rău lucru care ți se poate întâmpla).

6. Ar fi preferabil ca toți ceilalți să se comporte corect și/sau frumos cu tine, dar dacă nu se comportă așa, poți tolera/suporta acest lucru neplăcut și mergi mai departe bucurându-te de viață, chiar dacă este mai greu la început.

7. Ar fi preferabil ca viața să fie dreaptă și ușoară, dar dacă nu este așa, nu înseamnă că ești fără valoare ca om și/sau că viața este nedreaptă.

8. Ar fi preferabil ca viața să fie dreaptă și ușoară, dar dacă nu este așa, amintește-ți că este doar (foarte) rău, fără a fi însă catastrofal (cel mai rău lucru care ți se poate întâmpla).

9. Ar fi preferabil ca viața să fie dreaptă și ușoară, dar dacă nu este așa, poți tolera/suporta acest lucru neplăcut și mergi mai departe bucurându-te de viață, chiar dacă este mai greu la început.

10. Singurul lucru care trebuie este că nimic nu trebuie cu necesitate.

 

Sursa: Tratat de psihoterapii (Daniel David)